Gutuiul, un pom micut cu o inaltime ce nu depaseste 4, 6 m, originar din
Asia Mica si din zonele caucaziene si raspandit, mai ales, in zonele
mediteraneene si in China, este cunoscut si apreciat pentru fructele sale,
folosite in gastronomie, medicina si cosmetica, inca de acum 4000 de ani.
De regula, fructele gutuiului, avand forma intre un mar si o para, sunt
galben-aurii, de dimensiuni mari, foarte parfumate. Fructele sunt
astringente si dulci-amarui. Gutuile sunt ultimele fructe care se coc
toamna, tarziu.
Gutuia are proprietati antidepresive de aceea bolnavilor li se recomanda
cate o lingura de dulceata de gutui dupa fiecare masa. De asemenea, in
camera in care doarme bolnavul, sa se puna pe masa doua gutui.
Consumul regulat de gutui imbunatateste digestia si ajuta la scaderea
colesterolului.
Compotul de gutui neindulcit sau o jumatate de fruct mancat pe stomacul gol
calmeaza crampele intestinale.
In cistita se recomanda sucul de gutuie, pana la 100 de ml zilnic, ca
diuretic si dezinfectant.
Daca aveti tenul gras, aplicati pe fata putina pulpa rasa de gutuie.
Scoateti masca dupa un sfert de ora cu un prosop umed si clatiti-va cu apa
rece. Pielea va deveni foarte fina.
In cazul intoxicatiilor - alimentare, medicamentoase sau cu alcool - pentru
eliminarea toxinelor din organism, se recomanda doua, trei pahare de ceai
verde indulcit cu dulceata de gutui.
Gutuile coapte ajuta la digestie celor care au stari de lenevire ale
stomacului. Siropul, gemul si marmelada de gutui amelioreaza diareea,
hemoragiile uterine si hemoroizii.
In caz de tuse persistenta si care nu cedeaza la medicamente, se da o gutuie
pe razatoare, sa acopera cu 200 ml de apa fierbinte si
