Ministerul Sănătăţii de la Bucureşti, ca de altfel şi alte ministere similare din UE, cum ar fi cel de la Paris, are probleme în privinţa sumei cheltuite pentru procurarea vaccinului împotriva gripei H1N1. Această temă a fost îndelung dezbătută şi în Parlamentul European. OMS a fost acuzată de complicitate cu companiile producătoare de vaccinuri atunci când a lansat cel mai înalt grad de alertă, punând întreaga planetă pe jar din cauza unei eventuale pandemii de gripă porcine. Noroc că virusul a intrat în adormire. Şi, astfel, la OMS s-a lăsat tăcerea, la fel şi în Parlamentul European, de altfel, extrem de agitat pe motiv că s-au pierdut banii investiţi în imunizarea contra virusului H1N1.

Institutul Cantacuzino, potrivit recomandărilor OMS, a reuşit să producă vaccinul, scutind România de importuri care, la vremea respectivă, nici nu se puteau materializa. Şi a reuşit pentru că are specialişti, experienţă şi că s-au alocat bani pentru aceasta. Dar după ce pericolul a trecut şi în mai toate ţările UE s-a lăsat cortina peste acest episod, la noi, ca prin minune, specialişti, cu ghilimele de rigoare, încearcă să acrediteze ideea că Institututul Cantacuzino a ajuns în pragul falimentului tocmai pentru că a produs acest vaccin.

Ceea ce este o răstălmăcire a realităţii falimentului Institutului Cantacuzino, pe care, de altfel, aşa-zişii grijulii ai banului public o ştiu şi o manipulează după bunul plac. În fapt, aceşti domni specialişti bat fierul că să pricepem ce vor ei: că, da, s-au cheltuit bani aiurea şi de asta Cantacuzino a intrat în faliment. Aşa că, să nu mai avem pretenţia la vaccin antigripal mai ieftin, deoarece nu mai sunt nici bani şi nici unde să-l producem. O răstălmăcire de multe ori păguboasă. 1. În nici o ţară nu se poate estima cu precizie de 100% cererea şi oferta de vaccinuri, în aşa fel încât dozele de vaccin contra gripei H