Serviciile de scafandrerie prestate de firmele căpuşă se realizează cu autorizaţiile emise de căpităniile portuare. Alături de AFDJ şi APDM căpităniile porturilor contribuie la scurgerea banilor companiilor de stat, din domeniul naval, către firmele căpuşă
Din reţeaua cu ajutorul căreia banii de la companiile de stat cu activitate pe Dunăre se scurg în mod preferenţial către anumite societăţi comerciale mai face parte încă o instituţie publică, pe lângă AFDJ şi APDM. Astfel, după ce Administraţia Fluvială Dunărea de Jos (AFDJ) şi Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) direcţionează contractele grase în mod preferenţial, prin atribuire directă de obicei, firmele-căpuşă au nevoie de autorizaţii pentru efectuarea scufundărilor, de la Căpitănia Portului.
De aici, firme de scafandrerie care nu au nici măcar proprii scafandri, obţin permise pentru realizarea diferitelor operaţiuni subacvatice. Apoi se trece la încasarea banilor.
„După încheierea contractelor aceste firme caută tineri teribilişti sau iau, pe baza unor contracte temporare, scafandri de la alte societăţi ...şi gata au pus mâna pe bani. Dacă nu eşti în reţeaua lor, nu faci lucrări", ne-a declarat Vasile Cozma, administratorul unei firme de specialitate.
Ipoteza este demonstrată chiar de cazul unui om important din Căpitănia Portului Galaţi. Este vorba de căpitanul specialist Georgel Neculai care a fost prins de procurori cerând şpagă tocmai pentru o lucrare de scafandrerie.
Conform cercetării penale realizate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, Georgel Neculai a fost prins în flagrant în 2006. În ciuda evidenţei infracţiunii, s-a dispus neînceperea urmării penale pentru că procurorii au considerat că „şpăgarul" era un cetăţean model. „Am contestat decizia în Instanţă şi am cerut punerea pe rol a dosarului", ne-a declarat Vasile Cozma. Georgel Neculai însă nici măc
