Nu credeam s-o văd şi p-asta. Ieri, am primit un argument că traversăm cu adevărat o criză: funcţionarii de la Taxe şi Impozite, cei rămaşi după restructurare, nu vor mai lua prime de Crăciun.

Ăsta semn rău. Adică tocmai funcţionarii despre care credeam că s-au născut cu prima în braţe, în fine, că este ceva ce nu le poate fi extirpat, să rămână în pom de Crăciun? Oamenilor de rând, muritorilor cu salarii fixe, fără stimulente, ştiam că li se întâmplă frecvent să treacă cu buzunarele sunând a gol prin astfel de evenimente, însă chiar inspectorii de la fisc să păţească aşa un pocinog? Nu mă aşteptam. Nu mă afectează cu nimic în mod direct, însă percep situaţia ca pe un semn rău pentru prosperitatea universală sau mai bine zis naţională. Un alt argument care m-a lovit ieri, accentuându-mi percepţia referitoare la criza care nu ne mai lasă, a fost să văd un inspector, tot de la taxele şi impozitele locale, că dă în judecată instituţia pentru că îşi vrea postul înapoi, după ce a fost concediat. M-a mirat să văd că îşi vrea funcţia înapoi, mai ales că uitându-mă în declaraţia sa de avere n-am văzut un salariu prea mare. Avea puţin peste 4.000 de lei pe an. Asta declara în 2009. Făcând un calcul rapid, am constatat că omul avea salariul de bază cred în jur la fro 400 de lei lunar, dar maxim. Şi atunci, de ce să-şi vrea postul de inspector înapoi, pe care presupun că l-a ocupat după ce a obţinut diplomă de studii superioare? Păi prost să fii să înveţi atâta şi să vrei să te întorci la un salariu de mizerie. Dar să nu uit. Personajul despre care spun că a dat în judecată Taxele şi Impozitele să-l primească înapoi era inspector la Serviciul de Urmărire şi Executare Silită Amenzi şi, în plus, avea o declaraţie de avere destul de „îmbrăcată“, cu multe căsuţe completate. Adică, pe lângă casă în Constanţa şi un autoturism „bine situat“ ca marcă şi an de fabricaţie, personaju