În ianuarie 2009, letonii au ieşit în stradă la Riga după ce economia ţării se contractase cu 25%, cea mai gravă prăbuşire din lume. Guvernul care a impus un program de austeritate extrem de dur a fost reales sâmbăta trecută cu o majoritate zdrobitoare.

La fel ca în multe alte ţări, guvernul leton a fost nevoit să intervină pentru salvarea de la faliment a băncilor, ceea ce a urcat deficitul bugetar la 12% din PIB. Pentru a nu intra el însuşi în faliment, a fost nevoit să recurgă la un împrumut de 7,5 miliarde euro de la FMI şi Uniunea Europeană - o sumă uriaşă pentru o ţară de 2,2 milioane de locuitori - acordat cu condiţia adoptării unor măsuri de austeritate severe. Coaliţia aflată la putere s-a destrămat, iar în martie 2009 tânărul europarlamentar PPE Valdis Dombrovskis (38 de ani), fost ministru de Finanţe şi economist-şef al băncii centrale, s-a întors de la Bruxelles şi a preluat guvernarea, într-o mişcare considerată de analişti drept sinucidere politică. Dombrovskis şi-a asumat un plan de redresare care presupune reducerea deficitului bugetar de la 8,5% din PIB anul acesta la 6% în 2011 şi 3% în 2012, cu doi ani înainte de data prevăzută pentru aderarea la zona euro. Într-un singur an, cel mai tânăr premier din Europa a recurs la reducerea birocraţiei de stat (şomajul a atins 23%), reducerea salariilor din sectorul public cu procentaje cuprinse între 25 şi 50 şi la creşterea taxelor şi impozitelor.

Opoziţia de stânga, Centrul Armonia - care îi reuneşte pe foştii comunişti şi pe social-democraţi şi care se bazează în cea mai mare parte pe voturile consistentei minorităţi rusofone (27%) - a denunţat acordul cu FMI drept „o ocupaţie financiară a ţării''. Semnatar al unui parteneriat cu partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin, Centrul Armonia a renunţat la rusocentrism şi a lansat o campanie prin care a încercat să îi convingă şi pe letonii lov