Un angajament european al României din 2000 privind renaturarea a peste 200.000 hectare terenuri agricole din Lunca şi Delta Dunării, boicotat de autorităţi, a început să fie materializat de stihiile naturii. În timp ce autorităţile se ceartă privind refacerea bălţilor de altădată, inundaţiile din vară au reconstruit ecologic, pe gratis, 5.600 ha îndiguite din Deltă. Proiectele de ecologizare a zonelor îndiguite rămân blocate în hăţişul birocratic în folosul unor politicieni influenţi.
Disputa produce pagube majore biodiversităţii din bazinul Dunării şi implicit economice, pentru că se pierd oportunităţi privind dezvoltarea fondului piscicol natural şi a turismului. Programul de reconstrucţii ecologice în bazinul Dunării a fost demarat în iunie 2000, când miniştrii Mediului din România, Bulgaria, Moldova şi Ucraina au semnat, la Tulcea, Convenţia Coridorul Verde al Dunarii, proiect iniţiat de WWF şi agreat de UE. Conform acestei Convenţii, cele patru state s-au angajat să refacă 900.000 ha zone umede riverane fluviului care sunt acum terenuri îndiguite pentru agricultură. În respectivul acord, România a prevăzut să spargă digurile şi să redea mediului natural acvatic 223.608 ha, dar a realizat o zecime din acest program de renaturare.
Pentru fundamentarea acestui program ecologic, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării a realizat un studiu privind reconstrucţiile ecologice din Deltă şi din lunca fluviului. Trebuie precizat că în perioada 1950-1989, în zonele riverane Dunării s-au îndiguit pentru agricultură peste 300.000 ha, din care 110.000 ha în Deltă. Peste 70.000 ha din terenurile îndiguite din Deltă se află în administrarea Consiliului Judeţean (CJ) Tulcea, diferenţa fiind administrată de primăriile locale şi de ARBDD. Terenurile îndiguite din lunca fluviului sunt administrate de Agenţia Domeniilor Statului şi concesionate uno
