Toate mamiferele traiesc minimum cat de 5 ori varsta maturitatii si maximum cat de 8 ori. Intrucat omul devine matur biologic la 21 ani, ar trebui sa traiasca minimum 105 ani, maximum 168 ani.
Cu toate acestea, speranta noastra de viata se situeaza la jumatate fata de restul mamiferelor. Nu avem, deocamdata, o explicatie certa asupra cauzelor.
Stim, totusi, ca exista longevivi. Cea mai varstnica persoana inregistrata in registrele civile a fost frantuzoaica Jeanne Calment, decedata la 122 ani, in 1997. In Africa de Sud, Moloko Temmo a decedat la 134 ani, fara documente care sa fi inregistrat varsta, pe care insa o confirma (verbal) cei 29 nepoti si 59 stranepoti, aflati in viata.
Documentele biblice atesta varste matusalemice de 900 ani si chiar mai mult, atinse in vremuri memorabile. Asupra acestor date, cercetatorii sunt insa rezervati. Astazi, in tarile dezvoltate, recordul statistic il atinge Canada, cu o medie de varsta de 80,1 ani la barbati, iar la polul opus se gaseste statul Mozambic, cu o medie de 40,3 ani.
Evidentele arata ca locuitorii tarilor dezvoltate traiesc incomparabil mai mult decat in urma cu un secol. Atunci, speranta de viata a francezilor atingea 49 de ani, iar acum atinge 84 de ani la femei si 77 de ani la barbati. Recordul mondial in ce priveste speranta de viata o detin femeile din Japonia, la 85,8 ani.
In Romania, este evidentiat cazul Aniticai Butariu care se pare ca a fost cea mai batrana romanca. Nascuta in 1882, ea a trait 115 ani si 157 de zile.
Este cert ca civilizatia, intervenind in mediul de viata cu conditiile ei de confort si de igiena, cu progresele medicinei, dar si cu masurile de protectie sociala, a contribuit hotarator asupra prelungirii sperantei de viata. Pe de alta parte, cercetand motivele care au deteminat modificarea acestui parametru la om, in rap
