Un grup de lucru ruso-kazah urmează să propună în zilele următoare construcţia unui mega-canal de 700 de kilometri care să lege Marea Caspică de Marea Azov, un proiect care, dacă va fi realizat, va schimba fundamental configuraţia geopolitică a Asiei Centrale.

Ideea unei căi navigabile între Marea Caspică şi Marea Neagră a animat imaginaţia liderilor ruşi încă din perioada imperială, dar o decizie nu a fost luată decât de Stalin în anii '30. În 1952, sovieticii au reuşit să termine actualul canal Volga-Don, cu o capacitate de 11 milioane de tone anual, care nu poate face faţă nevoilor actuale, în special în privinţa petrolului. Ideea unui canal nou a fost evocată pentru prima oară în 2007 de Vladimir Putin, care a încercat să atragă statele riverane subliniind că realizarea proiectului va oferi Kazahstanului, Azerbaidjanului sau Iranului acces la Marea Neagră şi la Marea Mediterană şi că „le va îmbunătăţi calitativ poziţia geopolitică pentru că le va permite să devină puteri maritime''. Săptămâna trecută, cotidianul Izvestia a scris că grupul de lucru urmează să ia o decizie între canalul „Eurasia'' şi un canal Volga-Don 2 care să îl dubleze pe cel actual.

Partea kazahă s-a pronunţat deja în favoarea canalului „Eurasia'', care la numai 24,5 miliarde euro ar fi mai ieftin decât alternativa, dar şi pentru că proictul gigantesc al unui canal prin Caucazul de Nord ar permite trecerea unor tancuri petroliere de 10.000 tone, în vreme ce Volga-Don 2 n-ar putea primi decât vase de 5.000 tone. Pentru Kazahstan, cel mai mare producător mondial de petrol şi gaze care nu are deschidere la mare, proiectul este de importanţă vitală. Pentru a-şi putea vinde petrolul, Kazahstanul este nevoit în prezent să recurgă la conductele ruseşti şi la conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan, ceea ce creşte costurile. Posibilitatea transportului direct pe mare a petrolului încărcat în Portu