Bucurestenii mai varstnici isi aduc aminte ca, in punctul unde incepea bulevardul Ferdinand, - inainte ca acesta sa fi devenit bulevardul Dimitrof - se afla un soclu, cu o statuie pe el. Era a primarului de altadata, Pache Protopopescu.

Primarul Pache a primarit numai trei ani (1888-1891), dar, in acest rastimp, a croit un bulevard care si astazi ii poarta numele, a garnisit strazile cu primele trotuare, a construit 28 de scoli, inclusiv actualul liceu "Gheorghe Lazar", a infiintat prima statie de salvare, dotata cu trasuri, a construit linii noi de tramvai cu cai si, tot el, a inaugurat "Ateneul Roman".

Punea umarul la toate, simtind ca intra in joc si prestigiul propriu, dar si mandria sa de liberal - intr-o vreme, cand liberalii aratau ca Bratianu si ca Sturdza, nu ca Antonescu si ca Orban.

Mi se pare ca, ceea ce a facut primarul Pache in trei ani, seamana, in zilele noastre, cam cu cat ar fi doua linii noi de metrou, zece subtraversari pentru pietoni, cinci pentru masini, nenumarate parcari, garaje, si - poate - chiar au autostrada suspendata, a carei executie domnul Oprescu a suspendat-o, inainte de a o incepe.

Pentru atatea cate a facut primarul Pache, urmasii i-au ridicat soclu si statuie, dar urmasii urmasiilor, cei care-l schimbasera pe Ferdinand in Dimitrof, au dat jos statuia si au ridicat sus, pe soclu, un fel de farfurie uriasa de beton, cu o arteziana in mijloc.

Arteziana era facuta ca sa tasneasca apa din ea si sa sclipeasca noaptea cu beculete multicolore, lasand, pentru poporul muncitor, mesajul ca sclipiciul sau beculetul sunt mai atragatoare decat primarul.

N-a atras nici unul, nici altul, intrucat arteziana n-avea apa, din motive de economie, iar beculetele se furau si atunci, ca si astazi. A ramas, ca simbol al intersectiei, numai soclul si farfuria de beton.

Mai