Intenţia autorului, istoric, etnolog şi diplomat, este de a oferi un instrument de lucru pentru specialiştii activităţilor informative, ca şi pentru istorici, politologi, sociologi, şi un "ghid" în "lumea spionajului" adresat unui public larg, interesat, dincolo de clişee, mistificări şi exagerări, de trecutul, dar şi de prezentul, probabil şi de viitorul unui domeniu care se împleteşte atât de intim, uneori insesizabil, cu istoria şi existenţa noastră cotidiană…
H.
HAIDUCU, Pavel (1948-?) ("Vişan"), agent CIE în Franţa, defector în perioada războiului rece. Este trimis de CIE, în 1976, în Franţa, unde dobândeşte cetăţenia acestei ţări şi devine om de afaceri. Misiunea sa principală era spionajul ştiinţific şi tehnologic, domeniu în care a furnizat CIE date în legătură cu instalaţiile atomice, sateliţii spaţiali, motoarele supertancului vest-german "Leopard II" şi elicopterul francez "Puma". A livrat informaţii şi "Comisiei D" a KGB, care coordona activitatea reţelelor de spionaj organizate de statele socialiste. "Ruptura" în activitatea informativă a lui H., de care, de fapt, de la un moment dat, avea cunoştinţă şi serviciul francez de contraspionaj, este produsă de sarcina pe care o primeşte, în 1982, de a-i suprima pe doi din cei mai activi dizidenţi români: Paul Goma şi Virgil Tănase. În ceea ce-l priveşte pe primul, este înscenată, chiar cu asentimentul preşedintelui Mittereand, "dispariţia" sa, care să dea impresia şefilor spionajului român şi lui Ceauşescu, care ordonase personal aceste acte, că sarcina fusese îndeplinită. În legătură cu Virgil Tănase, este organizată, desigur prin conlucrarea cu serviciile franceze şi austriece, o "capcană" la Viena, convorbirea cu agenţii CIE fiind imprimată. Ca urmare, are loc declanşarea unui scandal internaţional, căderea unor agenţi şi înlocuirea unor persoane din conducerea spionajului românesc. De