Nu stiu daca in politica romaneasca, consultari de tipul celor initiate luni de presedintele Traian Basescu pot avea vreun efect benefic. Si asta nu pentru ca instrumentul in sine ar fi de vina, ci din exact acelasi motiv pentru care clasa politica a ajuns la cel mai scazut nivel de credibilitate de dupa 1989. Adica din cauza calitatii foarte proaste si a incapacitatii acesteia de a avea si urma un proiect coerent in interes national.
De fapt, procesul de aderare la UE a fost ultimul astfel de proiect national care, mai de voie, mai de nevoie, a coagulat energiile si bunavointa clasei politice. Nimeni nu a avut curajul sa-si lege numele de un eventual esec asa ca, de bine de rau, reformele au fost urnite in domenii esentiale. Suntem insa acum cu sacii in caruta, iar marele proiect national lipseste.
Temele propuse la Cotroceni ar merita insa toata atentia si bunavointa: Legea pensiilor de-abia retrimisa in Parlament de presedinte, legea Educatiei care stagneaza blocand esentiala reforma in domeniu, dar si bugetul pentru complicatul an 2011. Eu zic ca ar fi multe de analizat intr-un dialog institutional. El lipseste insa cu desavarsire.
O mare parte de vina pentru asta o poarta Traian Basescu, care nu a cultivat niciodata acest tip de comunicare, transformand adesea consultarile in sedinte strict formale de mustruluiala sau zeflemea. Dar, de aceasta data, Traian Basescu propune consultari pe teme grele dupa ce de-abia a dat satisfactie Opozitiei si nu a promulgat o lege pentru care partidul sau luptase la baioneta, chiar dincolo de limita legii. Are asadar o postura avantajoasa.
Probabil ca Opozitia ar fi preferat ca legea sa fie promulgata pentru a merge mai departe cu suspendarea, dar n-a fost sa fie. Dar invitatia la consultari, lansata imediat dupa, nu poate fi desprinsa de contextul nepromulgarii. Presedintele pluse