Daca toamna americana arata zbuciumata, toamna europeana arata nu mai putin intensa. In primul rand austeritatea impusa in multe tari scoate largi populatii sindicaliste in strada si probabil lucrurile nu vor arata mai bine in viitor. Greu sa cedezi beneficiile castigate de-a lungul timpului, justificate sau nu, usor de inteles ca in majoritatea cazurilor exista o justificare a acestor proteste. Cei sanctionati nu au nici o vina, in afara de una singura, esentiala si despre care nimeni nu doreste sa discute -  populismul si demagogia. Masele de votanti au licitat voturile pe baza promisiunilor, uneori absurde, ale politicienilor. Nimeni nu s-a intrebat daca este de unde, sau mai precis cine plateste pana la urma decontul. Cand crezi fara sa controlezi ajungi la situatia la care s-a ajuns, promisiunile raman promisiuni si  ce s-a dat nu se mai poate da. Dezechilibrele structurale dintre diferitii membrii ai Uniunii s-au acutizat mai mult decat cineva s-a gandit vreodata. Cererea de produse si servicii a unor state membre a fost satisfacuta de alte state membre ale Uniunii, plata a fost insa mai dificila. Usor sa cumperi o masina germana performanta, mai greu este insa sa o si platesti. Aici am intrat in subiectul prinicipal al postarilor mele anterioare. Deocamdata lucrul s-a aranjat simplu – datornicii s-au indatorat mai mult si creditorii au trebuit sa mareasca  creditele avand speranta ca intr-un viitor sa-si primeasca banii inapoi. Problema ar fi ca acesti creditorii au avut pretenti de a “vedea clar” ca imprumuturile nu vor merge direct unde au mers si banii dati inainte de criza. După cum s-a văzut în timpul crizei actuale, Germania a devenit în mod clar centrul de greutate economic al Europei. Această criză a demonstrat că problemele de natură economică pot genera imediat probleme politice, transformandu-se aproape instantaneu in pozitii nationale, de fel ideol