Ionel Bostan• Inca trei ani austeri pentru învatamantul romanesc • Iasul, aproape inexistent în lista obiectivelor semnificative cu finantare de stat • Bazin de înot, aula si sala de conferinte, pentru universitati bucurestene; biblioteci si camine în centrele universitare mici (Oradea si Arad) • „Reasezarea” cheltuielilor pentru învatamant sau riscul ratarii tintelor de incluziune sociala si angajare pe piata muncii

Faptul ca perioadei de supraîncalzire a economiei romanesti (2007 - 2008) i-a urmat una de criza puternica, începand de anul trecut, este arhicunoscut. Cresterea a fost de-a dreptul nesustenabila (7,3% în anul 2008) si a alimentat un deficit de cont curent excesiv, de circa 11,6%, în anul 2008. Gestionarea boom-ului economic a ridicat unele complicatii, iar politica fiscala a alimentat dezechilibre prin cheltuirea veniturilor aferente cresterii suplimentare, ceea ce a condus la deficite fiscale mai mari. Evident, la toate acestea au contribuit propriile noastre erori privind deciziile economice adoptate, dar si influentele mediului extern. Daca în anii 2004 - 2007, Romania a respectat cu strictete criteriul deficitului bugetar, mentinandu-l sub plafonul de 3% din PIB, începand cu anul 2008 ponderea deficitului bugetar în PIB a depasit cu mult pragul admis de 3% din PIB. Tot din 2008, veniturile bugetare au înregistrat ponderi în PIB care s-au situat în jurul a 32%, în timp ce cheltuielile au înregistrat ponderi în PIB din ce în ce mai mari (37 - 39%). In aceste conditii, cuvintele-cheie ale Strategiei Fiscal-Bugetare (SFB 2011 - 2013), elaborata de MFP, în baza Legii responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010, sunt: reprioritizare, rationalizare, austeritate, echilibrare, monitorizare. Politica bugetara prefigurata are în vedere procesul de reforma a cheltuielilor publice, simultan cu atragerea de fonduri europene, menite sa suplime