După ce Legea pensiilor a creat un val imens de scandal în Parlament, politicienii români se pregătesc de un nou „tsunami" legislativ odată cu decizia actualului Guvern privind asumarea răspunderii pe Legea Educaţiei. Printre hibele acestei legi, aspru criticate de opoziţie, se numără posibilitatea ca minorităţile, în special ungurii, să studieze materii primordiale, inclusiv istoria românilor, doar în limba maternă. Asumarea răspunderii pe proiectul Legii Educaţiei a fost hotărâtă, luni seara, de reprezentanţii coaliţiei de guvernare. Evident, Executivul s-a supus hotărârii Coaliţiei şi a luat, ieri, decizia asumării răspunderii. Aceeaşi procedură va fi urmată săptămâna viitoare, când Guvernul intenţionează să ia decizia angajării răspunderii pe proiectul legii salarizării unitare. Referitor la decizia de ieri a Guvernului, liberalul Mihai Voicu scrie pe blog că asumarea răspunderii Guvernului urmăreşte fidelizarea parlamentarilor UDMR, care nu vor vota o eventuală moţiune de cenzură, deoarece Uniunea are de profitat de pe urma Legii educaţiei. La rândul său, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, consideră că decizia Guvernului reprezintă o „jignire la adresa muncii serioase pe care senatorii au făcut-o în cadrul comisiei de Învăţământ" şi a mai spus că arată relaţia de „dragoste şi şantaj" din cadrul Coaliţiei. El a spus că UDMR încearcă să obţină un maxim de avantaje de pe urma guvernării, însă jocul politic din cadrul Coaliţiei nu trebuie să influenţeze o lege atât de importantă ca cea a învăţământului, mai ales după ce toate partidele au semnat, în urmă cu doi ani, Pactul Naţional pe educaţie. La rândul său, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) cere Guvernului să renunţe la asumarea răspunderii pe Legea educaţiei naţionale, soluţie prin care „ar amaneta viitorul României", şi să adopte actul normativ prin vot în Parlament. În opinia celor d