Sint tot mai dese momentele cind zapaceala nationala in care traim de ceva vreme capata straie oficiale. Legea educatiei se intoarce. A mai venit o data anul trecut, dar n-a putut trece de Curtea Constitutionala, care a recomandat dezbaterea textului in Parlament, in locul adoptarii prin asumarea raspunderii Guvernului. Acum istoria se repeta, prea repede si parca prea sfidator. Aseara, Guvernul a decis sa impuna legea prin asumarea raspunderii, motivind va proiectul sta blocat inca din luna mai la Senat. Saptamana viitoare urmeaza ca aceeasi procedura sa fie atribuita si proiectului legii salarizarii unitare in sistemul bugetar pentru anul 2011. In cazul primului proiect, o inerenta sesizare a Curtii Constitutionale de catre opozitie risca sa anuleze iarasi un an intreg de eforturi mai mult sau mai putin sustinute. Faptul ca intre timp s-a schimbat componenta Curtii nu e de natura sa ajute in vreun fel Guvernul. Dimpotriva. Ar fi un precedent extrem de periculos ca magistratii ei sa emita o judecata cu efecte contrare celei de anul trecut. Greseala nu apartine doar Guvernului, excesiv de rabdator pina acum, ci si Parlamentului, care - in ciuda chiulului sustinut din timpul sesiunilor - a avut nevoie de o nemeritata vacanta in lunile iulie si august. Alte preocupari i-au impiedicat pe deputati si senatori sa poarte grija unui domeniu vital pentru milioane de romani - educatia - si abia acum, la o luna dupa ce scolile s-au redeschis, si-au amintit ca trebuie facut ceva. Iar atit Puterea, cit si Opozitia sint convinse ca au gasit ce anume. Prezentarea celor doua proiecte legislative in fata alesilor nerabdatori sa voteze pro sau contra (sau sa plece pur si simplu din sala, cum s-a intimplat deja de citeva ori in aceasta toamna) va atrage, inevitabil, cel putin o motiune de cenzura. De data aceasta sint sanse practic nule ca Guvernul sa cada, nu ca asta-toamna, pentru c