Cine ne-a blestemat? Nu stiu. Daca istoria ar fi inceput cu 1989, as fi spus ca toate ni se trag din acel 25 Decembrie, cand, in loc sa ne bucuram de nasterea lui Hristos, ne-am bucurat de moartea lui Ceausescu.
Dar necazurile noastre si soarta asta, obiceiurile de a ne vinde unul pe altul si toti la un loc conducatorii, de a privi piezis cand unul are capul rotund in loc sa il aiba tuguiat, de a sari la gatul celor ce au o idee sau spun ceva ce nu ne convine sau pur si simplu spun ceva ce noi nu am fost in stare sa spunem, sunt vechi.
Burebista a fost vandut tocmai cand reusise sa cumpere moartea rivalului sau, marele Cezar. Si i-a impartasit soarta. Lumea rea spune ca a fost asasinat pentru ca interzisese viciul bauturii si pusese sa se taie viile, care luau mintile atator tarabostes. Nu e adevarat! A fost omorat pentru ca toate trebuiau sa aiba un inceput.
Din toti regii, regisorii, domnitorii si conducatorii nostri, pana in 1989, cunosc doar patru care sa fi inceput o domnie si sa o termine in conditii normale: Mircea cel Batran, Stefan cel Mare, Ferdinand si Carol I. Ceilalti, fie alungati, fie asasinati, fie vanduti, fie nevoiti sa plece, fie. Nu contest faptul ca mai pot fi, poate cei care ii cunosc pe toti, ar mai gasi ceva, dar cantitatea este neglijabila, la 2.000 de ani de istorie .
Si atunci imi pun intrebarea, ce blestem purtam si de ce romanul nu se poate bucura de binele sau sau al aproapelui sau? De ce acolo unde sunt doi romani unul trage hais si altul cea? De ce acolo unde e un grup de romani, trebuie sa fie cel putin unul care sa unelteasca? Cineva, la inceputurile carierei mele, imi spunea ... "Marine, cand intri intr-un grup de oameni, sa nu uiti sa dai cu saru' mana, chiar daca sunt numai barbati. Nu se stie care din ei e 'curva' (conform DEX, acest cuvant are si alt inteles decat cel la care se ga
