Curtea Europeană pentru drepturile Omului obligă România să schimbe legea despăgubirilor acordate în cazul imobilelor naţionalizate în timpul comunismului. Este vorba de o hotărâre-pilot împotriva ţării noastre, prin care se mai cer măsuri pentru a asigura respectarea dreptului la proprietate şi la un proces de durată rezonabilă în aceste cazuri. Curtea Europeană a Drepturilor Omului reţine, în decizia anunţată marţi, că statul român trebuie să ia măsuri efective pentru protejarea dreptului la un proces de o durată rezonabilă, precum şi a dreptului la proprietate, măsuri care vor trebui aplicate în termen de 18 luni de la rămânerea definitivă a deciziei.

Totodată, Curtea a decis să suspende, timp de 18 luni de la rămânerea definitivă a deciziei, toate cauzele de pe rolul CEDO care se referă la aceeaşi problemă.

Problemele semnalate de CEDO cu privire la mecanismul de compensare şi legislaţia din domeniu

În cuprinsul hotărârii, judecătorii de la Strasbourg au atras atenţia asupra unor probleme punctuale din sistemul de compensaţie aplicat în ţara noastră. Astfel, CEDO subliniază faptul că legislaţia schimbată des a dus la o practică judiciară inconsistentă în domeniul retrocedărilor, la care s-a adăugat şi absenţa unei limite a compensaţiilor care pot fi acordate.

Totodată, armonizarea procedurilor folosite în procesul de retrocedare şi compensare ar putea fi făcută dacă autorităţile implicate în proces ar avea suficiente resurse umane şi materiale pentru a face faţă numeroaselor cereri de retrocedare şi compensare, atrage atenţia CEDO. În acest context, Curtea a luat act de faptul că doar o mică parte din cererile de compensare au fost soluţioate, iar plăţile făcute sunt şi mai puţine.

Mai mult, lipsa unei limite de timp în care cererile de compensare trebuie soluţionate este un alt punct slab al mecanismului din ţara noastră, recu