"Situatia era putin jenanta. Petrut in slipi albastri, cu un strat de namol negru si lucios dat stangaci si in exces, in dorinta sincera de-a se integra in grupul pestrit venit la tratament; cei doi batranei goi pusca, intr-o compozitie bizara, negri ca smoala, cu palariute albe, cracanati si citind ziarul cu mainile departate de corp... Dupa ce s-a codit putin, Petrut s-a apropiat de ei si i-a intrebat direct: "Pot sa va fac o poza?” Cei doi l-au pironit cu privirea... 1,2,3,4,5 secunde, apoi unul dintre ei a raspuns ranjind: "In situatia asta... da", scrie Ioana Hodoiu pe blogul de calatorie theblacksea.eu.
"Ce stiam despre Techirghiol din copilarie? Ca e locul unde trenul, in drum spre mare, incetineste si se apleaca periculos intr-o rana, ca poti spiona oameni goi prin gaurile gardului de beton, ca miroase ciudat, ca oamenii se dau cu namol ca smoala si ca acolo la mal, la intrarea in lac, apa este neagra ca o gaura fara fund. Mai stiam ca face bine la reumatism, ca poti sa inoti in lacul Techirghiol, chiar daca nu stii sa inoti, si ca este un loc pentru nudisti si pentru oameni batrani. Si nu in ultimul rand, stiam ca sub nicio forma nu trebuie sa ma las convinsa sa mai merg acolo dupa una dintre cele mai ridicole si neplacute experiente din copilarie. Da, in ciuda fatului ca pare o activitate amuzanta, un copil obligat sa se manjeasca cu noroi si sa se spele intr-o apa potroaca, care ii intra in ochi, s-ar putea sa traiasca aceasta experienta ca pe ceva extrem de neplacut.
In mare parte, acestea sunt niste impresii pe care le pastrez din copilarie, fara sa mai fi revenit asupra lor in ultimii 20 de ani. Hotararea de-a include si Techighiolul in proiectul din jurul Marii Negre m-a gasit incapatanata ca un catar si ferm hotarata sa nu-mi inmoi nici macar un deget in namolul tamaduitor. Situatia s-a transat destul de repede si fara castig de