Pe la Finante nu prea batea vantul saraciei. Reducerea stimulentelor i-a adus in pragul disperarii, pentru ca acestea faceau diferenta intre angajatii de la Finante si restul lumii.

Acum si cei de la Finante, adica de la Administratiile Financiare, au intrat in randul lumii. E timpul ca si ei sa simta pe propria piele cum e sa nu castigi mai mult decat un salariu. Si acela mic.

In Romania tot mai saraca inca mai exista protejati. Unii sunt cei din companiile de stat. Altii erau, pana mai ieri, cei de la Finante.

Nu avem cum sa stim noi, oamenii de rand, cum este sa primesti prime de vacanta si diverse stimulente doar pentru ca lucrezi la Finante. Independent de asa-numitele performante care lipsesc cu desavarsire.

Pe la Administratiile Financiare se angajeaza doar pe pile. Asa se face ca birourile sunt pline de incompetenti. Nu puteam generaliza, insa, prin multe locuri pe unde am trecut, am cunoscut doar angajati care nu prea cunosc meseria din care castiga bani.

Voi da exemplul municipiului Giurgiu, acolo unde, daca mergi sa intrebi ceva sau sa ii intrebi de ce oare te amendeaza pentru ca ti-ai platit contributiile la timp, nimeni nu stie ce sa raspunda.

Nu stiu sa raspunda nici la intrebarea cum au ei dreptul sa amendeze pe cineva cu domiciliul fiscal in Bucuresti. E o taina pe care nu au dezlegat-o si mai lucreaza la elucidarea ei.

Nu stiu pentru ca nu au habar. A intra pe un astfel de post caldut este un privilegiu de care beneficiaza doar cei cu relatii inalte prin Giurgiu.

Este echivalentul meseriei de vames. Mai bine zis, meseria de vames cam pana acum cativa ani, cand spagile primite la locul de munca ii transformau in cei mai bogati si mai influenti oameni din oras.

Dar sa revenim la saracii de pe la Finante. Pana acum nu aveau cum sa creada celor sar