Romania dispune la ora actuala, conform statisticilor oficiale, de 81.693 kilometri de drum public, in urmatoarea structura: 16.600 km drumuri nationale (inclusiv cei 310 km autostrazi), 35.000 km judetene si 29.843 comunale. Din aceasta retea, aproape trei sferturi (cca. 60.000 km) o reprezinta drumurile vechi, foarte multe pline de hartoape.
La acest sensibil capitol al infrastructurii cailor rutiere, Romania ocupa un loc de subsol in lume (123), intr-o recenta ierarhie de gen realizata de Forumul Economic Mondial (FEM), sitandu-ne chiar mai jos decat tari subdezvoltate precum Burundi, Zambia, Tanzania, Cambodgia. Iar din Europa, mai bine stau in ce priveste calitatea soselelor pana si Albania sau tara vecina la sud, Bulgaria.
Daca pe DN1 ne putem considera oarecum europeni, circulandu-se civilizat, normal pana la urma, in schimb, cand ajungem sa avem in secolul supertehnicii si drumuri precum cel din fotografie, dintr-o data plonjam intr-o alta lume, una de care tot ne chinuim sa scapam. Aproape primitiva.
Ei bine, ce se vede in fotografia de fata reprezinta o asa zisa "artera" de legatura intre satele prahovene Bertea si Lutu Rosu, lunga de vreo 7 km, care, cand ploua (nu neaparat cu galeata) se transforma practic intr-un prund de torent. O mocirla pana la genunchi, prin care sunt nevoiti sa "inoate" din greu oamenii locului (inclusiv cei cativa copii in drumul de kilometrii buni pana la scoala), plus carutele si tractoarele incarcate cu lemne sau fan. O imagine de cosmar, parca desprinsa dintr-un film neverosimil...de adevarat insa. In rest, locurile sunt de o salbatica frumusete a naturii.
Romania dispune la ora actuala, conform statisticilor oficiale, de 81.693 kilometri de drum public, in urmatoarea structura: 16.600 km drumuri nationale (inclusiv cei 310 km autostrazi), 35.000 km judetene si 29.843 comuna
