Cercetatorii de la Ruhr-Universitaet-Bochum, Germania, sustin ca o proteina din sangele pestilor determina moleculele de apa sa ramana fluide si sa nu inghete. Nu e vorba de nicio legatura care se formeaza intre aceasta proteina si apa ci numai de prezenta ei. De aceea pestii care inoata in apele din Oceanul Arctic nu ingheata.
O temperatura de -1,80 C ar trebui sa fie suficienta pentru a ingheta orice peste. Asta pentru ca sangele lor ingheata la -0,9 grade Celsius. Cu 50 de ani in urma s-au descoperit in sangele unor pesti din Antarctica niste proteine care au proprietati anti-inghet. Modul in care functioneaza a ramas insa necunoscut, informeaza pubs.acs.org
Pentru a evidentia mecanismul, cercetatorii de la Bochum au folosit o tehnica spectroscopica speciala. Asta pentru ca radiatia terahertz ajuta la inregistrarea miscarii colective a moleculelor de apa si a proteinelor.
Astfel, expertii arata ca simpla prezenta a proteinelor determina moleculele de apa sa aiba o miscare mult mai ordonata. Coreografic vorbind, dansul zvapaiat devine menuet, dupa cum sustine unul dintre cercetatori.
Lucrarea intitulata "Antifreeze glycoprotein activity correlates with long-range protein-water dynamics" a fost publicata in Journal of the American Chemical Society
Cercetatorii de la Ruhr-Universitaet-Bochum, Germania, sustin ca o proteina din sangele pestilor determina moleculele de apa sa ramana fluide si sa nu inghete. Nu e vorba de nicio legatura care se formeaza intre aceasta proteina si apa ci numai de prezenta ei. De aceea pestii care inoata in apele din Oceanul Arctic nu ingheata.
O temperatura de -1,80 C ar trebui sa fie suficienta pentru a ingheta orice peste. Asta pentru ca sangele lor ingheata la -0,9 grade Celsius. Cu 50 de ani in urma s-au descoperit in sangele unor pesti din Antarctica niste