Un clujean fără studii superioare a publicat, la începutul anilor ’90, din banii săi, publicaţia „Fracul“, una dintre cele mai insolite apariţii din presa transilvăneană. Petru Borodi şi-a asigurat un loc aparte în istoria presei clujene, scoţând din banii săi un ziar inedit, din care a apărut un singur număr.

Are 68 de ani, şi s-a născut într-o familie cu vederi de extremă dreaptă. În copilărie l-a citit pe Eminescu, apoi pe Zelea Codreanu, liderul mişcării legionare. Are trei calificări - lăcătuş, strungar şi mecanic auto - însă se consideră un intelectual autodidact. Asta şi pentru că a citit mult, ba chiar a şi scris trei cărţi.

În 1989 a fost unul dintre liderii revoluţiei de la Cluj, faptă pentru care a hotărât că nu trebuie să obţină „certificat de revoluţionar“.

În 1991, a fost lider informal al „Golaniadei“ din Piaţa Libertăţii din Cluj. Tot în acelaşi an, Petru Borodi, cu ultimii 65.000 de lei pe care îi avea puşi deoparte s-a hotărât să scoată o publicaţie monarhistă: „Fracul“.

„Numele publicaţiei vine de la Frontul Revoluţionarilor Anticomunişti pentru Unitate şi Libertate. Eram un grup de clujeni care am participat la revoluţie şi care mai aveam, încă, ceva de spus. De exemplu, în 1991 am mers la prefectul de atunci, Grigore Zanc, şi l-am somat să mute tancul rusesc şi obeliscul sovietc de lângă catedrală. Pentru că am vazut că nu face nimic, ne-am dus noi şi am luat câteva pietre din soclu şi am îndoit ţeava tancului“, povesteşte Petru Borodi, autorul publicaţiei-unicat „Fracul“, despre acţiunile organizaţiei sale.

Un singur număr

Din banii săi, clujeanul a reuşit să publice un singur număr al „ziarului“, de patru pagini, ieşit într-un tiraj de 5-6.000 de exemplare. Publicaţia conţinea, printre altele, şi un mesaj adresat regelui Mihai, de a se întoarce în ţară şi a-şi prelua coroana înapoi. „Am corespondat cu regele ş