NATO a dezbătut noul „concept strategic" adaptat ameninţărilor secolului 21, pe fondul dezacordului franco-german asupra disuasiunii nucleare şi a sistemelor antirachetă.

Miniştrii de Externe şi cei ai Apărării din statele membre s-au reunit la Bruxelles pentru a analiza textul de referinţă privind noul „concept strategic" al NATO pentru secolul 21, într-un climat complicat de pierderile militare din Afganistan. Elaborat de secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, documentul urmează să fie adoptat la viitorul summit al NATO, din 19-20 noiembrie, de la Lisabona, şi va înlocui precedentul document care datează din 1999. „În faţa ameninţărilor moderne trebuie o apărare modernă", a rezumat Rasmussen noul con--cept strategic în deschiderea lucrărilor, una dintre „axe" fi-ind transformarea Alianţei într-o organizaţie cu puternice capacităţi expediţionare şi cu numeroşi parteneri. Ceea ce ridică problema intervenţiilor în afara zonei tradiţionale euroatlantice, definită la crearea NATO în 1949, şi a mandatului acestora. Printre subiectele în dezbatere s-a aflat crearea unui sistem de apărare antirachetă al NATO pentru protejarea populaţiilor, şi nu numai a soldaţilor, ca şi rolul disuasiunii nucleare. Elemente-cheie asupra cărora persistă divergenţe între Franţa şi Germania.

Franţa, putere nucleară militară, insistă pe rolul de neînlocuit al disuasiunii atomice, în timp ce Germania crede în posibilitatea suprimării acestui tip de armă prin sistemele de apărare antirachetă. De fapt, Franţa reproşează Germaniei că nu privilegiază o opţiune europeană pentru a susţine industria europeană de armament, fără de care nu va exista o Europă a apărării. Francezii, susţin surse diplomatice, nu văd cu ochi buni că europenii îşi accentuează dependenţa faţă de marele lor aliat din NATO, în timp ce ei îşi reduc bugetele militare din cauza crizei financiare. Ier