In 1935, o stire se raspandea rapid nu numai prin tara, dar si dincolo de hotare: unui cioban din comuna Maglavit (la 10 km de Calafat) i s-a aratat insusi Dumnezeu, sub forma unui batran cu barba, incredintandu-i misiunea sa indemne oamenii la pocainta. "Mosul" l-a sfatuit sa ceara concursul preotului din sat, Nicolae Bobin - care s-ar bucura de toata cinstea in Imparatia Cerurilor.

Dupa mai multe ezitari, dupa ce intalnirea cu "mosul" s-a repetat de mai multe ori - odata chiar cu doi martori - ciobanul Petre Lupu s-a infatisat preotului.

Se pare ca acest ultim detaliu a fost cheia succesului lui Petre Lupu, ciobanul de la Maglavit. Asocierea cu preotul, care s-a simtit magulit ca insusi isusi Dumnezeu ii acorda atentia Sa, avea sa dea credibilitate povestirilor lui Lupu.

Din ziua aceea, istoria comunei doljene si viata ciobanasului Petre Lupu au cunoscut o evolutie spectaculoasa.

Satul a devenit repede loc de pelerinaj pentru credinciosii din imprejurimi si pentru cei in suferinta. Curand, ei au inceput sa soseasca din toata tara, dar si din alte tari, intrucat presa a exploatat evenimentul cu maximum de profesionalism. Petre Lupu, asistat de preotul Bobin, le oferea tuturor alinarea, datorita harului ce i s-a transmis din Ceruri.

In scurt timp, sute de mii de oameni soseau zilnic in comuna de langa Calafat, unde ciobanasul primise vizita "Mosului". Pe ulitele satului au aparut siruri nesfarsite de carute, trasuri, masini de oras si siruri de oameni, sositi pe jos, de la zeci de kilometri.

Pelerinii treceau smeriti pe langa ciobanas spre a fi binecuvantati si a asculta cuvantarile preotului Bobin: "Pocaiti-va, ca se apropie imparatia cerurilor si va fi vai de cel gasit in pacate!".

La randul sau, Petrache Lupu rostea o fraza, invatata stereotip, tot de la preot: "Daca nu va pocaiti,