Decalajul prea mare de vârstă, religia, tendinţa spre infidelitate sau alcoolism sunt factori care pot da foc relaţiei.
Diferenţele dintre partenerii de cuplu sunt necesare pentru a evita monotonia. Psihologii susţin că nu există diferenţe care să ducă la distrugerea cuplului, mult mai important fiind modul în care cei doi reacţionează la acestea. Una dintre cele mai mari greşeli care pot fi făcute în cuplu este dorinţa de a-l schimba pe celălalt. „Omul crede că are o vocaţie demiurgică şi că cel de lângă el trebuie să fie după chipul şi asemănarea lui. Ne îndrăgostim de o anumită persoană şi apoi ne dorim să o schimbăm, dar asta poate duce fie la conflicte şi la despărţire, fie ne dăm seama că, odată schimbat, partenerul nu ni se mai pare atrăgător", spune Augustin Cambosie, vicepreşedintele Federaţiei Române de Psihoterapie.
Femeia matură şi bărbatul copil, combinaţia nereuşită
Există însă şi diferenţe mai problematice, precum cele legate de vârstă sau de ordin religios. Decalajele prea mari de vârstă reduc valorile comune ale celor doi, gusturile pentru muzică, modă, hobbyuri putându-se găsi la poluri opuse. „Şase ani este o generaţie sociologică şi diferenţa asta de vârstă nu e mare dacă femeia este mai tânără. Femeia se maturizează mai repede şi, dacă se adaugă şi un decalaj de vârstă, cei doi nu vor mai avea suficient de multe lucruri în comun", spune Cambosie. Alte diferenţe majore apar atunci când partenerul este beţiv sau afemeiat. „Auzim adesea expresia «Lasă, că se schimbă de dragul meu». Eu n-am întâlnit nici un exemplu de schimbare de acest gen şi asta cu atât mai mult cu cât unii cercetători englezi spun că alcoolul ţine de o genă, nu de voinţă, sau că la bărbaţi sentimentul de iubire ţine trei ani. Ce mecanisme compensatorii veţi găsi dacă partea de chimie dispare?", mai spune Cambosie.
Probleme după doi ani de miere
P