Se asteapta o saptamana fierbinte, butoiul cu pulbere este plin, motiunea e pregatita sa explodeze, fitilele sunt deja amplasate, capsele puse, terenul e minat, iar lunetistul Ponta asteapta cu bricheta, gata sa dea foc.
Scopul scuza congresele
Pana sa aprinda Ponta bricheta motiunii, apare, din senin, inca un Congres PSD, ca si cum n-ar fi fost destule toate cate s-au tinut pana acuma, special ca sa scoatem tara din criza, atunci cand l-am aplaudat frenetic si in unanimitate numai pe Mircea Geoana.
Acum a sosit ceasul sa-l aplaudam frenetic si in unanimitate numai pe Victor Ponta, pe baza platformei-program de fix o suta de puncte, facute sa demonstreze telespectatorilor ca nu ne zgarcim nici la congrese, nici la puncte, nici la platforme.
Chiar daca banii sunt o problema, congrese, puncte si platforme avem pentru toti. Niciun efort n-ar fi prea mare, daca este adevarat ca scopul scuza mijloacele, cum a gandit Machiavelli, cum a incercat Geoana si cum nu se lasa nici Ponta, pana nu face proba.
Merita sa te agati si de un pai, ca sa-ti salvezi ciolanul de la inec
De ce sa n-o faca? Multimea, saraca, flamanda si cu datorie la banca, se agata chiar si de un pai. Nici nu observa ca paiul e facut sa salveze de la inec numai ciolanul lui Ponta, cascavalul lui Antonescu sau crenvurstii liderilor Marica, Petcu si Costin, nicidecum ratele de la banca ale flamandului sarac.
Poate ca mijloacele spontane ale celor ce isi revendica dreptatea pe baricade au coincis cu momentul congresului Ponta. Poate, dimpotriva, congresul spontan a coincis cu momentul cand le-a ajuns salariatilor cutitul la os. Poate sunt legate amandoua, iar telecomanda o tine al treilea. Totul e posibil.
Un lucru e cert: urcarea ministrului pe scaunel n-a fost atat un semnal pentru dezamorsarea amorsarii, cat a fost
