Eşecurile repetate ale licitaţiilor pentru vânzarea proprietăţilor executate silit transformă băncile în agenţii imobiliare.

Pentru că nu pot vinde la orice preţ şi în orice condiţii proprietăţile imobiliare recuperate de la clienţii rău-platnici, băncile ajung din ce în ce mai des în situaţia de a deveni proprietarele apartamentelor şi caselor pe care le-au finanţat. „Estimăm că băncile vor prelua câteva mii de case şi de apartamente, după ce au intrat deja în posesia a câteva sute. Procesul de vânzare va fi însă unul dificil în lipsa unei strategii adecvate, care trebuie să includă o promovare amplă", spune Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker, o importantă companie specializată pe consultanţă imobiliară. Potrivit legii, dacă vânzarea directă a proprietăţilor executate silit eşuează în toate cele trei faze ale ei, finanţatorul intră în proprietatea respectivului activ având dreptul de a-i da orice întrebuinţare doreşte.

De la excepţie la regulă

Până acum bancile ajungeau în proprietatea bunurilor executate silit doar ca o excepţie şi doar pentru a evita frauda. „Exista o situaţie, când imobilul adus în garanţie şi supus vânzării silite era adjudecat direct de către bancă, în contul creanţei, pentru motivul că exista riscul ca regulile licitaţiei publice să fie folosite de către participanţi în scopul adjudecării sub preţul de pornire. Era însă o situaţie foarte rar întâlnită când banca în sine cumpără proprietatea scoasă la vânzare", explică directorul departamentului juridic al unei bănci locale. De ce tinde acest fenomen să se transforme din excepţie în regulă ne spune şeful corpului de executori al unei bănci de top. „Până la urmă nu putem vinde proprietăţie la orice preţ. Şi aşa sumele obţinute din licitaţiile directe au scăzut către 50-60% din valoarea finanţată iniţial. Dacă bunul intră în proprietatea băncii, el poate fi închiriat, de ex