Guvernanţii români aşteaptă delegaţia FMI cu propuneri care de care mai promiţătoare şi mai populiste. Creşterea salariului lunar minim pe economie de la 600 de lei la 730 de lei, scăderea cotei unice de impozitare de la 16% la 12% şi reducerea contribuţiilor de asigurări sociale de la 44% la 41% sunt măsurile pe care Guvernul Boc le pune pe masă la negocierile cu Fondul, pentru anul 2011. Însă creşterea salariului minim va avea un efect major asupra competitivităţii economiei româneşti, competitivitate care este deja în cădere liberă. Primul critic al reducerii cotei unice este chiar preşedintele Traian Băsescu, care a declarat că nu este de acord cu scăderea cotei unice, dar că agreează reducerea contribuţiilor pe salariu. Măsurile au ajuns deja la Washington şi vor fi analizate în următoarele 11 zile, timp în care Delegaţia FMI se va afla la Bucureşti.

"Propunerile au fost discutate preliminar în zilele trecute cu reprezentantul permanent al FMI la Bucureşti, domnul Tonny Lybek, şi au fost trimite la Washington. O decizie în acest sens va fi luată în cursul vizitei la Bucureşti a misiunii FMI", a declarat pentru Jurnalul Naţional Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI. Tănăsescu a spus că "este limpede că reforma segmentului social trebuie făcută. Faptul că aceste contribuţii în România sunt mari este o realitate şi acestea trebuie scăzute în mod gradual şi sustenabil." Totuşi, Tănăsescu a atenţionat că "trebuie să privim cu atenţie efectele pe care le are creşterea salariului minim asupra competitivităţii economiei româneşti, o competitivitate care a scăzut foarte mult în ultimii ani". Răspunsul la propunerea guvernanţilor va veni numai după o analiză complexă asupra faptului cum aceste măsuri afectează pe termen lung competitivitatea economiei româneşti şi creşterea economică.

Problema este că acestea vor aduce o gaură la bu