Se trezeşte la 6:30, pregăteşte micul dejun şi-şi piaptănă fetiţa de 10 ani. La 8:15 iese pe uşă, şi pe ea nu o mai vede decât seara, pe la 7:00, când ajunge acasă. Nu lucrează în vreo multinaţională, nu e nici o business woman. E doar bugetară. Mai exact, profesoară de istorie şi geografie. La şcoala din Dulceşti, un sat ce ţine de comuna 23 August din Constanţa. Şcoala nu e doar frumoasă, nouă, cu o curte ca o grădină englezească, cu copii dezgheţaţi şi veseli, are şi cu dascăli cu vocaţie pentru meseria pe care şi-au ales-o.
E pauză. Copiii se bulucesc afară. Aleargă prin iarbă, printre copaci. Se pitesc pe după vechea şcoală rămasă în curte, martor că educaţia în sat nu e de ieri, de azi, ci de mai bine de 100 de ani. Şcoala e mică, dar are cam tot ce-i trebuie. Sala de lectură ar stârni invidia în multe şcoli de oraş. E dotată cu 12 computere unde fiecare profesor ţine o dată pe săptămână o lecţie. Ca o joacă pe calculator sau ca un mers la cinema. Calculatoarele, softurile, jocurile, imprimanta multifuncţională, aparatul foto, video-proiectorul, ecranul, mobilierul pentru sala de lectură au fost achiziţionate în 2006, printr-un proiect de grant al cărui coordonator a fost Magda Colesniuc, profesoara de istorie şi geografie, pe atunci în vârstă de 32 de ani.
"Pe lângă dotări, un mare câştig al proiectului a fost apropierea părinţilor de şcoală. I-am adus la şcoală, la un curs: «Educăm aşa!», ţinut de profesoara de română, Vali David. Ideea era să vadă ce facem noi cu copiii şi să-i îndrumăm puţin, să le arătăm cum să se implice. Dacă la început erau reticenţi, încet, încet au lăsat gătitul ori săpatul pe mai târziu şi-au început să vină. După asta toţi părinţii au devenit mult mai activi, au început să ne sprijine", povesteşte Magda Colesniuc. Ea a ţinut un curs pentru copii, "Noi şi proiectele noastre", prin care i-a stimulat să vadă din
