Majorarea salariului minim nu este pe placul delegaţiei FMI. Ar putea avea efecte dăunătoare pentru economie, ar încetini creşterea economică în 2011, care şi aşa este incertă, şi ar putea conduce la mărirea numărului de şomeri.

Prima zi a discuţiilor a tulburat puţin apele. "Creşterea salariului minim ar putea descuraja angajările şi trebuie să fii foarte precaut dacă iei o astfel de decizie", a spus Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România. Nici discuţiile despre parametrii macroeconomici şi bugetul de anul viitor nu sunt limpezi. Patronatele spun că Executivul va trebui să renegocieze cu Fondul Monetar Internaţional alţi parametri bugetari. "Deficitul bugetar pentru 2011, de 4,4% din PIB, este total nesustenabil. După primele şapte luni economia a scăzut cu 3,9%, şi nu cu 1,5%-2%, cât s-a convenit cu FMI", a declarat preşedintele Confederaţiei Patronale UGIR-1903, Cezar Corâci. Însă FMI a agreat cu autorităţile române forma bugetului pe anul viitor, iar acesta trebuie să asigure ajustările necesare, a mai spus Franks, întrebat cum comentează decizia Parlamentului de a reduce TVA la alimentele de bază la 5% şi de a nu impozita pensiile sub 2.000 de lei.

În aceste condiţii, Jeffrey Franks a spus că ştie că au fost făcute presiuni privind majorarea salariului minim şi că acest lucru ar putea fi un avantaj, dar că trebuie făcută o evaluare pentru a vedea cu exactitate ce înseamnă o eventuală majorare, întrucât aceasta ar putea avea efecte dăunătoare pentru economie.

Creşterea salariului minim de la 600 de lei în prezent ar putea descuraja angajările, astfel că autorităţile trebuie să fie precaute dacă vor lua o astfel de decizie, a declarat miercuri şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks.

"Creşterea salariului minim ar putea descuraja angajările şi trebuie să fii foarte precaut dacă iei o astfel de deci