De cand ministrul brazilian al Finantelor a declarat, la 27 septembrie, ca a izbucnit un "razboi al valutelor", discutiile despre economia mondiala s-au tinut numai in termeni militari, nu doar de catre editorialistii care vor sa impresioneze, ci si de catre oficiali.

Dezbaterile retorice despre cooperarea care ar trebui sa stimuleze economia mondiala au fost inlocuite cu un discurs mai agresiv in care tarile se acuza reciproc ca influenteaza cererea globala cu ajutorul unor arme ca tiparirea de bani, manipularea cursului valutar si controlul capitalului, scrie The Economist.

In razboiul din economia mondiala se duc, insa, trei lupte. Cea mai importanta este cea dusa impotriva Chinei care refuza sa isi lase yuanul liber sa se aprecieze la adevarata lui valoare.

Oficiali din Europa si SUA se plang ca moneda subevaluata a Chinei afecteaza comertul global, iar Washingtonul a dat luna trecuta o lege care permite firmelor sa se protejeze prin tarife de tarile care intervin pentru a avea o moneda slaba. In SUA, practicile Beijingului au devenit chiar si subiect de dezbatere in campania electorala.

Al doilea aspect al "razboiului" este politica monetara a tarilor bogate, in special ideea ca bancile centrale ar putea sa inceapa in curand sa tipareasca bani pentru a cumpara titluri de stat. Dolarul s-a depreciat, iar pietele se asteapta ca Rezerva Federala sa actioneze cu mai mult curaj, in timp ce moneda euro s-a apreciat fara vreo urma de entuziasm din partea oficialilor de la Banca Centrala Europeana.

A treia problema este felul in care tarile in curs de dezvoltare reactioneaza in fata acestor fluxuri de capital. In loc sa isi lase cursul sa creasca, multe guverne intervin prin cumpararea de valuta sau aplicarea unor taxe pe capitalul strain. Brazilia a dublat recent o taxa pe importuri, iar Thailanda tocmai a anu