Tiparul si culorile de pe blana felinelor au evoluat ca un mijloc de camuflaj pe parcursul adaptarii la diverse ecosisteme, ca o etapa esentiala supravietuirii. Si felinele domesticite au pastrat din genele stramosilor salbatici.
Scriitorul Rudyard Kipling (autorul "Cartii junglei") a avut aceasta dilema intr-o nuvela si a oferit o explicatie partial corecta, declara autorul studiului, William Allen, profesor la Universitatea din Bristol, informeaza Discovery.
Kipling a gresit cand a considerat ca leopardul si-a schimbat blana de nuanta uniforma intr-o blana cu pete pentru ca a fost prigonit din munti de catre vanatori. Dar a avut dreptate spunand ca mediul in care se aglomerau arbori si tufisuri tepoase a determinat evolutia modelelor blanii leopardului.
Cercetatorii au analizat toate datele privitoare la 37 de feline diferite: dimensiunea, habitatul si comportamentul specific. Informatiile au fost prelucrate cu ajutorul unui model matematic.
Studiul a sugerat ca felinele a caror blana avea modele neregulate, cum ar fi leoparzii si jaguarii, traiesc in mediile dense ale padurilor ecuatoriale.
Petele uniforme sunt specifice speciile care isi duc viata mai mult in copaci, comparativ cu animalele care traiesc mai mult pe sol.
Blana inchisa la culoare, obisnuita la unii leoparzi sau jaguari, este neobisnuita pentru gheparzi, specie "hoinara", care ocupa vaste teritorii.
Blana cu nuante uniforme este specifica felinelor active in timpul zilei, care isi petrec majoritatea timpului pe sol, traiesc in aer liber, in savana.
Dungile sunt in continuare inconjurate de mister. Nu se cunosc precis cauzele care au determinat acest model pe blana felinelor.
Se crede insa ca nuantele felinelor au evoluat ca un camuflaj, deoarece erau animale pradatoare.
Textura lum