"Moţiunea României majoritare, moţiune populară", a doua pe anul acesta pentru demiterea Executivului, a fost citită miercuri în şedinţa Camerelor reunite ale Parlamentului. Pe de o parte, este o iniţiativă explicabilă şi de apreciat în condiţiile în care reprezintă un exerciţiu democratic, de control parlamentar, o luare de poziţie faţă de ceva ce nu funcţionează, în totalitate, aşa cum ar trebui. Pe de altă parte – în lipsa evidentă a unei alternative viabile – nu îşi are sensul sau, cel puţin, nu sensul declarat oficial. Ce îi animă pe iniţiatorii moţiunii de cenzură? Vor, într-adevăr, să guverneze acum şi sunt convinşi că au soluţiile potrivite pentru a mişca ţara în direcţia bună? După toate indiciile, miza finală o reprezintă doar alegerile anticipate. Cel puţin două sunt argumentele ce pot constitui răspunsuri la această ipoteză.

1. În primul rând, programul de guvernare pe care îl propun, populist, dar total nesustenabil. Zilele trecute, P.S.D. a prezentat proiectul programului de guvernare numit “România corectă, România socială”, un şir de promisiuni a căror acoperire nici nu o poţi întrevedea, nici nu îţi este explicată. Este suficient să parcurgi programul de lucru din prima zi de guvernare, în care P.S.D. se angajează, printre altele, să readucă salariile bugetarilor la nivelul anterior diminuării cu 25%. Fără să spună un cuvânt despre fondurile pe care mizează şi nici despre modul în care va compensa aceste măsuri financiare populiste. Câteva luni, însă, pot fi deschise băierele pungii. Cât să atragă electoratul. Costurile ulterioare, cele reale, nu sunt luate în calcul.

2. Negocierile de funcţii sunt mai importante decât negocierile privind problemele ţării. În plus, evitarea asumării răspunderii e evidentă. P.S.D. a anunţat că nu-şi doreşte fotoliul de prim-ministru. P.N.L. nu se înghesuie nici el să dea un om pentru funcţia de şef al Guve