Afirmatia din titlul de mai sus ii apartine coregrafului rus Serghei Iubashov, autorul unui interesant studiu despre balet.
S-ar putea sa nu fie departe de realitate, daca observam ca inceputurile dansului izvorasc din acelasi punct preistoric cu inceputurile civilizatiei insasi. Picturile rupestre aflate pe peretii pesterilor din Pirinei, din nordul Africii sau Asia surprind grupuri de oameni goi, avand ca activitate de predilectie vanatoarea si dansul.
Muzica este mai veche decat piramidele si hieroglifele
Nu incape tagada ca dansul primitiv era insotit de muzica si, impreuna, ii fascinau pe participanti, ii incantau pe privitori si ii intimidau pe dusmani, poate cu zgomotul, poate cu miscarea incitanta.
Este greu sa intuiesti inceputul dansului si al muzicii, dar ambele se pierd departe in timp, inainte de civilizatia piramidelor, a hieroglifelor, a cuneiformelor sau a primilor corabieri.
Artele au fost intotdeauna marcate de evenimente. Mesajul dansului privea etapele vietii omului, perioadele de vegetatie sau intamplarile din vatra tribului: nasterea, confirmarea unui nou membru, momentul adolescentei, al maturizarii, casatoriei, nasterea copiilor sau momentul decesului - nimic nu scapa ritualului, pentru fiecare moment exista muzica si dansul adecvat.
La multe popoare, ziua maturizarii fetelor, acel moment cand fata devine nubila, nu era motiv de rusine, ci, dimpotriva, se sarbatorea cu muzica si, uneori, legitima prin ritual dreptul fetelor de a-si face o familie.
Elita sociala a confiscat folclorul pentru ea
Omul primitiv cunostea dansul de grup, pantomimic, ritmat, adesea in jurul aspectelor de baza ale existentei umane: hrana, sexualitate si legaturi cu lumea spiritelor, totdeauna in corelatie cu religia si cu superstitiile.
Vestigiile in piatra ale vec