Masurile de austeritate luate de Guvern au reusit sa distruga si ultima valoare crestina pe care criza le-o mai lasase romanilor - iubirea aproapelui. Doua tabere s-au format intr-un razboi al supravietuirii - angajatii de la stat vs cei de la privat.
Astfel, bugetarii au fost intotdeauna acuzati de privati ca ocupa "pe pile" functii la stat remunerate deloc modest, fara sa faca nimic concret pentru tara, in timp ce ei platesc taxe si impozite mari la stat pentru a acoperi deficitul sapat sistematic de clientela bugetara.
Singurul lucru gresit aici era generalizarea, doar "bugetarii de top" incadrandu-se descrierii de mai sus. Restul, oameni simpli cu salarii decente.
A venit apoi criza, Guvernul a realizat brusc ca nu mai are bani pentru atatea salarii si nici macar pentru toate pensiile, asa ca a trebuit sa puna la punct un plan de austeritate, care sa permita contractarea unui imprumut de la FMI.
Zeci de mii de oameni au fost dati afara, celorlalti li s-a taiat 25% din salarii. Si seniorii tarii au fost aproape de a pierde si ei 15% din pensii, insa Curtea Constitutionala i-a crutat.
Nici asta nu a acoperit gaurile din buget, guvernantii fiind nevoiti, mai ales dupa ce n-au fost lasati sa ia din pensii, sa mareasca taxele si impozitele, TVA fiind majorata astfel cu 5%, pana la 24%.
Tsunamiul concedierilor inceput inca din 2009 a culminat acum la privat, multe companii fiind nevoite sa faca restructurari sau sa reduca salariile angajatilor.
Asa ca bugetari sau privati, ambele tabere au ajuns sa traiasca acelasi cosmar. Mai toti aveau cel putin un credit pe numele lor, mai toti s-au vazut in incapacitatea de a-si mai plati ratele, mai toti au trebuit sa-si imparta putinii bani intre banci, utilitati si mancare.
Daca privatii, mai mult de a incerca sa-si gaseasca inca un j
