Privind cum PSD-ul ataca la baioneta cu motiunea, cum trec sindicatele din zona lor apolitica in zona PSD, cum se prabuseste leul in picaj, si, mai ales, cum si-a facut parlamentul operatia contra naturii, fara sa fi simtit ca-l doare undeva unanimitatea la vot, incercatul lup de mare Traian Basescu observa prin hubloul de la Cotroceni, ca vasul amiral navigheaza fara busola, fara timona si chiar fara steaua polara, pitita in norii opozitiei.
In Romania, nici fata mare nu e bine sa fii
Daca busola n-ar fi fost scapata de sub control, poate nici doamna Udrea nu s-ar fi dat mare, declarandu-se dezamagita de presedinte, nici domnul Cezar Preda nu s-ar fi dat important, privindu-l de sus pe premier, despre care s-a exprimat cu o condescendenta regala: "Boc e ca o fata mare de la tara".
Tot un fel de fata mare de la tara, a aparut in imagine si domnul Mircea Toader, care "si-a asumat greseala" de a fi aratat cu degetul in sus, in loc sa arate in jos, iar lumea a inteles pe dos ceea ce nici nu trebuia inteles, ci numai votat.
Ca sa nu fie, cumva, comparat cu premierul inocent, vicepremierul Marko Bela, care nu e nici de la tara si nici fata mare nu pare a fi, sare sa ne explice cum a resimtit dumnealui durerea operatiei contra naturii, facuta fara anestezie si cu degetul in sus: "nu s-a votat o prostie, ci ceva nerealizabil". Tulai, Doamne ! - adica, mai pe romaneste, Istenem.
Secretul lui Polichinelle il stia numai doamnea Udrea
La asemenea vorbe intelepte, insusi cetateanul turmentat isi va da seama in cabina de vot ca, pe cat de inacceptabil ar fi sa voteze o prostie, pe atat de rezonabil este sa voteze ceva nerealizabil, ba chiar scuzabil, daca domnul Bela este afabil, si amabil, ca de obicei.
In premiera mondiala, dar si pentru a scuza pe cei care si-au dat cu dreptu-n stangu', datorita