"Studentul (elevul) recent" este un mare cititor, insa de ziare si reviste. Senzatia de autosuficienta resimtita parcurgand un ziar (si online), in rubricile caruia se gasesc informatii din aproape toate domeniile, diminueaza apetitul pentru citirea unei carti de literatura sau de alta natura.
Existenta ziarelor distribuite gratuit umple cele 10 minute de pauza scolara sau sfertul academic cu informatii concise, la obiect, "scurt pe doi", care par in dezacord cu valorile cognitive, prolixe uneori, pe care elevii trebuie sa le digere institutional.
Opinii: De ce nu mai citesc tinerii? (I)
O alta prejudecata raspandita printre elevi (studenti) se refera la inutilitatea procesului educational excesiv, asociat uneori cu lectura, aducand drept contraargument "cunostinte" care au depasit aceasta faza (liceu, facultate), "care au doua facultati" si nu se potrivesc noilor repere financiare de pe piata muncii.
Una dintre cele mai rezistente forte antagoniste este noua grila de "personalitati formatoare", asa-zise "vedete de carton" sau, cum a nuantat C.T. Popescu, "oamenii abtibild" - care pusi in lumina devin transparenti, si care au invadat ecranele televizoarelor, aceasta sursa esentiala in formarea non-scolara a individului.
Efectul este cu atat mai grav ca astfel de "personalitati", care, in repetate randuri, sustin direct sau indirect, ca lectura cartilor nu a constituit un reper formator in viata lor, se bucura de o larga mediatizare. Asociata cu puterea financiara si bunastarea opulenta afisata ostentativ, cuvintele lor capata o forta subversiva de neimaginat pentru personalitatea in formare a unui tanar din Romania.
Un insemnat factor care duce la respingerea lecturii este legat de beneficiul ei imediat. Recompensele cititului sunt infinit mai consistente decat o nota mare la limba romana sau un s
