Uniunea Europeană (UE) a anunţat că solicitarea a nouă ţări, majoritatea din Europa de Est, privind modificarea modului în care cheltuielile cu pensiile sunt recunoscute ca fiind componente ale datoriilor publice este practic imposibil de implementat, scrie Bloomberg.

Olli Rehn, comisarul european pentru economie şi afaceri monetare, a explicat într-o scrisoare adresată celor nouă state că deşi solicitarea lor este "justi­ficată", nu va fi posibil să fie acceptată în condiţiile siste­mului actual de calcul al datoriilor.

România, alături de Ungaria, Suedia, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Lituania şi Letonia, este sem­natara acestei petiţii, prin care se atrage atenţia asupra faptului că metodele statistice utili­zate în prezent "deza­van­tajează sta­tele membre care şi-au refor­mat sistemele de pensii sau sunt în proces de reformare a acestora, în raport cu statele membre care nu imple­mentează astfel de reforme".

Care este însă principala problemă semnalată de cele nouă state? După reforma sistemului de pensii, o parte dintre contribuţiile totale este redirecţionată către fondurile de pensii private, iar cealaltă parte către bugetul asigurărilor de stat. Astfel, bugetul de pensii oferite de stat este mai mic. Statul plăteşte pensiile în regim "pay as you go" (banii colectaţi acum de la angajaţi sunt plătiţi pensionarilor de astăzi), astfel că reducerea veniturilor prin transferarea unui anumit procent către fondurile private conduce la accentuarea deficitului bugetar. Cu alte cuvinte, cheltuielile cu reformarea sistemelor de pensii nu ar trebui incluse în datoria publică pentru că acestea reprezintă elemente "critice" pentru asigu­rarea stabilităţii pe termen lung a finanţelor publice ale Europei, susţin cele nouă naţiuni

Comisia Europeană a cerut în luna iulie statelor membre ale UE să îşi reformeze sistemele de pensii, avâ