Cei mai mulţi dintre comentatorii politici sunt de părere că preşedintele Sarkozy joacă în aceste zile o miză importantă, cu 18 luni înaintea alegerilor prezidenţiale.
El pare să fi făcut din contestata şi controversata reformă a sistemului de pensionare o prioritate a sfârşitului de mandat, dar şi un simbol al angajamentului său de a schimba Franţa. În „teren" însă, Hexagonul are încă mult de suferit din cauza lipsei de benzină cauzată de blocarea, din cauza grevelor, a rezervoarelor de combustibili.
Citiţi şi:
Greva francezilor afectează rezervele de combustibil
Ieri, o benzinărie din patru continua să fie închisă, calculele la nivel naţional arătând că peste o treime din cele 12.300 de staţii de aprovizionare nu au carburant. Muncitorii din cinci rafinării (din 12, câte are Franţa) au anunţat, tot ieri, că merg mai departe cu mişcările de protest. La sfârşitul săptămânii trecute, ministrul Energiei, Jean-Louis Borloo, a afirmat că „Franţa trece pe lângă o criză de o gravitate extremă".
O factură piperată
În afară de blocajele din sectorul petrolier, problemele persistă şi pentru circulaţia trenurilor. Acestora li s-au adăugat greve ale serviciilor de salubrizare în mai multe oraşe mari, precum Marsilia sau Toulouse (gunoaiele adunate pe străzi amintesc de situaţia dezastruoasă din regiunea italiană Napoli, a cărei criză a deşeurilor a ajuns până la Comisia Europeană). În plus, costul grevelor prelungite este de-a dreptul exploziv. Ministrul francez al Economiei, Christine Lagarde, l-a evaluat ieri „între 200 şi 400 de milioane de euro pe zi". „Este evident că mai ales sectorul chimic, care are nevoie de alimentare cu produse petroliere, suferă", a subliniat ea. Potrivit cotidianului francez „Le Figaro", factura totală pentru cele 14 zile de grevă şi manifestaţii la nivel naţional bate la 3,2 miliarde de euro.
Deblocări cu