Cel mai important indicator din ultimii doi ani la care, în declaraţiile oficiale, se raportează toată lumea, Fondul Monetar Internaţional (FMI), Guvernul, autorităţile publice - este vorba de numărul de bugetari - este în România "secret de stat". Acest indicator, spre deosebire de rata şomajului, care este publicată lunar de Ministerul Muncii, rata dobânzii de referinţă, publicată lunar de BNR, sau salariul mediu din economie, publicat lunar de Institutul Naţional de Statistică, nu apare în niciun document oficial al vreunei instituţii de stat din România. Datele privind numărul de bugetari au fost livrate presei exclusiv la cererea instituţiilor media, între care şi Ziarul Financiar, de către Ministerul de Finanţe. Însă Ministerul Finanţelor nu livrează aceste date în mod programat, ci numai la solicitare, ceea ce, chiar dacă numărul de bugetari anunţat de Finanţe este real, face ca indicatorul cel mai important din România, în acest moment, să nu poată fi urmărit de către oricine este interesat.
În urmă cu câteva luni, Ministerul Finanţelor a susţinut, într-o conferinţă de presă extraordinară, că numărul salariaţilor din sectorul bugetar a scăzut cu peste 36.000 de la sfârşitul anului 2008 până în luna februarie a acestui an şi asta după ce Ziarul Financiar a scris că, în administraţia publică, numărul angajaţilor a crescut în ultimul an. Calculul ZF a fost făcut pe baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Ce au explicat şeful Statisticii şi Ministerul de Finanţe? Că cele două instituţii au o modalitate de calcul diferită, drept urmare nu sunt compatibile, dar că datele Finanţelor ar fi mai "complete". Dar cât de complete sunt aceste date, de vreme ce Ministerul de Finanţe spune că, atunci când calculează numărul bugetarilor, nu-i socoteşte şi pe angajaţii companiilor de stat, măcar într-o anexă separată? Sigur, salariile acestora su