Cum pot fi înmulţite sursele de venituri? Taxa pe valoarea adăugată, cocoţată până la 24 la sută, e imposibil să mai poată creşte. Aşa că din TVA vor fi obţinuţi bani mai mulţi numai dacă se va vinde mai mult şi se va cumpăra mai mult. Impozitele pe salarii pot aduce şi ele bani mai mulţi. Dar nu prin creşterea cotelor, ci prin mărirea câştigurilor. Şi a numărului de salariaţi. Impozitele pe profit ar putea aduce bani mulţi numai dacă vor fi cifre de afaceri mai mari şi mai multă valoare adăugată. Iată dorinţa, dar nu şi putinţa.
În toamna aspră a lui 2010, într-un sfârşit de an greu, dominat de recesiune, problema-problemelor este bugetul. Ideea "activării" lui pentru a obţine mai multă creştere de PIB cu un deficit intern mai mare surâde acum multor politicieni. Cum să faci însă deficit mare într-un an în care creşterea cheltuielilor bugetare ar afecta grav baza societăţii? Expresia "buget de austeritate" continuă să fie în prim-planul vieţii publice. Deşi nu e vorba de austeritate, ci de ajustare. Care-i diferenţa? Una singură: aceea că prin ajustare nu strângem cureaua pur şi simplu, ci încercăm să punem la loc câte ceva din ce am consumat în plus peste ce am produs.
Bugetul statului are desigur multe surse de venituri. Dincolo de taxa pe valoarea adăugată, regina impozitelor, de impozitele pe salarii şi pe profit se înşiră o listă lungă, în planul întâi tronând accizele, care şi-au cam pierdut rolul de taxă pe lux, devenind pur şi simplu un impozit suplimentar. Reversul îl constituie cheltuielile cu salariile, cu alocaţiile pentru sănătate, învăţământ, armată, justiţie, poliţie, pentru administraţie publică. Plus cele pentru investiţiile publice, şi ele restrânse. Aceste tipuri de cheltuieli sunt şi vor continua să fie cu mult sub nevoi. Economia nu-i capabilă, nici în acest an, să alimenteze consistent bugetul. Fiindcă, în România, cele mai multe
