Dacă ne-am uita de sus în acest moment la Bucureşti am vedea cum coloane mari de oameni se îndreapta din puncte diferite aparent înspre acelasi punct Piata Unirii şi Palatul Parlamentului. Unii deja se afla în zonă si se îngrămădesc înfriguraţi pe Dealul Mitropoliei, debordând uşor şi înspre Piaţa Unirii. Şi aici sunt poliţişti – deşi mai relaxaţi – maşini de salvare cu şoferi ca re fumează plicitsiţi şi o mulţime de oameni săraci (în special femei bătrâne). La fel ca şi la coloanele care se îndreaptă spre Parlament mulţimea aceasta merge încet în ploaie cu o tropăială abia auzită. Cele două coloane se ignoră reciproc, trec una pe lânga alta autiste social.
Naţiunea religioasă, extrem ortodoxă îi cere sfântului Dumitru Basarabov să îşi întoarcă faţa către ei şi să îi ceară divinităţii să îi ajute individual prin miracole. Naţiunea politică (şi sindicalizată) aşteaptă miracolul plecării lui Boc. S-ar putea ca unii dintre sindicalişti să fie credincioşi (cel puţin aşa spun statisticile) şi să îl cinstească pe Dimitrie Basarabov dar acum sunt angrenaţi în marea isterie politico-socială. Cum de asemenea, grămada de bătrâne ce stau în grămada salvării individuale, ar lupta şi ele pentru lapidarea lui Boc care le-a aruncat la nivelul Africii sub-sahariene.
Şi totuşi cele două grupuri nu vor fuziona niciodată. Aflate sub acelaşi cer noros, cele două mulţimi se ignoră reciproc. Fiecare vrea acelaşi lucru – un miracol. Doar că natura lui e diferită. Sau poate nu.
P.S. Şi eu cred că moţiunea nu va trece. Dar asta nu va însemna o victorie pentru PDL, ci o înfrângere. Cum tot o înfrângere va suferi şi Educaţia, care va fi lovită mortal şi pentru totdeauna de acest guvern.
Ca şi voi toţi, sper, eu sunt în stradă la proteste.
Dacă ne-am uita de sus în acest moment la Bucureşti am vedea cum coloane mari de oameni se îndreapta din puncte diferite apar