Medierea sau arta rezolvării conflictelor pe cale amiabilă îşi face simţită discret prezenţa şi în România, deşi este legiferată încă din anul 2006. În Europa însă, medierea înregistrează adevărate succese, iar sistemele judiciare au scăpat de supraaglomerare.

Majoritatea ţărilor europene au adoptat reglementari în domeniul medierii în ultimii ani. Legislaţia din domeniul medierii aplicabilă în Europa este inspirată preponderent de modelul american, care şi-a dovedit eficienţa de-a lungul timpului. În acest sens este şi rezoluţia legislativă a Parlamentului European, de la 29 martie 2007, referitoare la propunerea de directivă privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă şi comercială, precum şi obligativitatea stabilirii unor proceduri extrajudiciare alternative. Procedurile extrajudiciare alternative au rolul de a asigura un acces mai bun la justiţie.

Faculativă

Fiecare ţară şi-a adaptat reglementările din domeniul medierii la specificul local. Dacă în Bulgaria contractul de mediere şi chiar înţelegerea la care ajung părţile pot să fie orale, acest lucru nu este valabil în restul Europei. În Serbia este nevoie de experienţă în domeniul medierii sau al soluţionării conflictelor de minimum cinci ani pentru a deveni mediator. În Norvegia, judecătorii pot să fie şi mediatori, lucru care nu este posibil spre exemplu în Bulgaria. În majoritatea statelor europene, medierea este facultativă. A existat în Anglia o încercare de mediere obligatorie, însă s-a dovedit un eşec.

Conferinţă

Asociaţia Magistraţilor Europeni care susţin Medierea - Secţia română, Consiliul de Mediere, CSM, INM şi Ministerul Justiţiei vor organiza, astăzi, conferinţa internaţională „Medierea în Uniunea Europeană. Stadiu şi perspective“. În cadrul conferinţei se va prezenta modul în care medierea a fost implementată, dar şi cum funcţionează în România. Confe