Tăierea sporurilor şi salariilor a adus judeţul pe locul trei în ţară la economii. Bugetul a câştigat 48 milioane de lei din ajustările locale, potrivit cifrelor trezoreriei. La nivel naţional media economisirilor a fost de 12%, însă unele judeţe n-au reuşit să taie mai mult de cinci procente

Judeţul Bistriţa-Năsăud figurează pe poziţia a treia într-un top al Ministerului Finanţelor la capitolul economii făcute la buget după ajustările salariale. Potrivit datelor comparative între cheltuielile bugetare de pe primele nouă luni din 2010 faţă de aceeaşi perioadă din 2009 scăderea este de aproape 20 de procente. În faţa judeţului Bistriţa-Năsăud figurează doar Bucureştiul şi Aradul , în timp ce judeţe precumSatu Mare, Bihor, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Neamţ, Ialomiţa, Tulcea şi Botoşani n-au reuşit să scadă nici 10 procente.

Efectul tăierii sporurilor

Potrivit statisticilor Direcţiei de Finanţe Publice Bistriţa-Năsăud (DGFP) cheltuielile bugetare din judeţ au fost în primele nouă luni din 2009 de 210,2 milioane faţă de 174,7 milioane în aceeaşi perioadă din 2010. Directorul Trezoreriei Bistriţa-Năsăud , Ioan Pintea, cel care verifică lună de lună statele de salarii ale fiecărei instituţii bugetare din judeţ, crede că nu ajustarea de 25 % din salariile bugetare explică această economie, pentru că reducerea se aplică doar de două luni:„ reducerea sporurilor prin Legea 330 a contribuit semnificativ la aceste economii, apoi multe instituţii au disponibilizat personal, este un efect cumulate", crede directorul Trezoriei. Potrivit finanţistului cel mai mult s-a simţit tăierea sporurilor aplicată de la începutul anului în Primăria Bistriţa şi Consiliul Judeţean, instituţii cu personal numeros şi sporuri multe, dar şi în instituţii deconcentrate precum APIA.„sporurile de la cele două instituţii le-am văzut eu când au depus bilanţurile în Trezorerie,