De la -1% la +1% este coridorul în care s-ar putea mişca economia anul viitor după cele mai recente modelări macroeconomice luate în calcul inclusiv de FMI.

Deşi afirmă că măsurile de austeritate adoptate de Guvern anul acesta - reducerea salariilor cu 25% în sectorul bugetar şi majorarea TVA la 24% - sunt suficiente, reprezentanţii Fondului se opun unor decizii de relaxare anul viitor sub forma majorării salariului minim pe economie la 700 de lei, reducerea CAS cu trei puncte procentuale şi a cotei unice de la 16% la 14%.

"Orice creştere a salariului minim ar trebui studiată şi calculată foarte atent, pentru că în cazul unei majorări prea mari aceasta ar putea avea efecte foarte negative. Ar mai putea fi loc, dar trebuie să vedem cât", a declarat la începutul săptămânii Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România.

Pe de altă parte, oficialul Fondului îşi doreşte foarte mult ca acordul să nu deraieze tocmai cu circa cinci luni înainte de final, aşa încât ar putea accepta anumite concesii.

Analişti şi reprezentanţi ai mediului de afaceri consideră că după măsuri succesive de reducere a cheltuielilor bugetare şi de majorare a taxelor este timpul şi pentru decizii orientate înspre încurajarea ieşirii economiei din recesiune.

Sebastian Vlădescu, fost ministru al finanţelor, susţine că reducerea contribuţiilor sociale cu trei puncte este practic imposibil de susţinut la nivelul bugetelor de la sănătate, şomaj şi pensii.

"Toate cele trei fonduri de asigurări sociale sunt în deficit. La Finanţe nu s-au putut găsi variante de calcul care să arate că după o reducere de câte un punct a contribuţiei la fiecare fond, de exemplu, ar fi obţinute venituri compensatorii suficiente. La fel de adevărat este că nu avem serii statistice pe baza cărora să fie fundamentate calcule tehnice suficient de solide încât să putem estima cu precizie ce se va î