Guvernul şi-a angajat răspunderea, joi, pentru proiectul Legii Educaţiei Naţionale, în faţa plenului reunit al Parlamentului. Dacă în termen de trei zile de la asumarea răspunderii deputaţii şi senatorii nu au iniţiat nicio moţiune de cenzură la adresa Guvernului, atunci proiectul de lege se consideră adoptat. Dacă este depusă moţiune de cenzură şi aceasta primeşte votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor atunci Guvernul este demis.

Liberalii au anunţat deja că vor să depună moţiune de cenzură în urma asumării răspunderii Guvernului pe proiectul legii Educaţiei.

Totodată, pe data de 3 noiembrie Curtea Constituţională urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii procedurii de adoptare prin asumarea răspunderii guvernamentale a acestui act normativ.

Legea Educaţiei va schimba din temelii învăţământul

Premierul Emil Boc a susţinut, în plenul Parlamentului, proiectul legii educaţiei naţionale, promovat de Guvern prin angajarea răspunderii, afirmând că actul normativ va schimba "din temelii" sistemul educaţional românesc.

El a prezentat prevederile proiectului de lege şi modul în care actul normativ ar urma să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea sistemului educaţional.

Parlamentarii opoziţiei au părăsit sala de plen, la scurt timp după începerea şedinţei programate pentru ca Guvernul să îşi asume răspunderea pe Legea educaţiei.

Învăţământ obligatoriu de zece ani

Proiectul de lege instituie învăţământul obligatoriu de zece clase, grupa pregătitoare şi clasa a IX-a fiind incluse în gimnaziu.

Guvernul a adoptat şi o serie de amendamente depuse de parlamentari, printre modificările aduse proiectului fiind şi întărirea componentei profesionale.

“În urma unor propuneri venite de la Comisia de Educaţie din Senat, componenta de învăţământ profesional a fost întărită, astfel încât învăţământul profesional