Nici cu Emil Boc nu mi-e ruşine. Ce a priceput premierul din eşecul ”cheghevarist” de a trece moţiunea “pontificală” este ce înţelege mereu: mai nimic. A fi prost nu este o vocaţie. A face pe prostul pare a fi una. Dar, ca în celebra Catch 22, dacă nu mă înşel, psihiatrul are dreptate: dacă cineva persistă în a susţine că este nebun, este imposibil să-i dovedeşti că nu este. Se aplică şi la prostie.
Emil Boc se autosugestionează că eşecul moţionarilor dovedeşte că ”raţiunea a câştigat în faţa populismului”. Asta când mai tot omul nepremier pricepe că Emil Boc şi echipa lui rezistă fiindcă nu există vreo alternativă mai de doamne ajută. Dacă lumea ar fi convinsă că există, Strada ar fi mai puternică decât Palatul, presiunea de jos în sus ar fi redutabilă şi Emil Boc s-ar întoarce la organizaţia de bază, mintenaş. Când singura alternativă la Boc este ioc, moţiunile de felul acesta sunt pierdere de vreme pe banii şi nervii contribuabililor.
Crin Antonescu îşi gonflează muşchii prezidenţiabili “conducând” ţara prin guverne din umbră dar gata să iasă la lumina zilei. Numai că ar fi păcat de ziua respectivă, dacă şeful liberalilor e serios când ne propune prospătura Teodor Meleşcanu la Externe. Dacă îi arde de restauraţie fesenistă, Crin Antonescu ar trebui să ni-l ofere direct pe Bogdan Baltazar, că s-a săturat bietul externist să tot stea la umbră. Vreau să zic, la umbra banilor în floare.
Ilustrație & Copyright © 2010 – DION
Ar mai fi de răspuns unei întrebări mai vechi: “A furat ori nu Roberta Anastase voturi?”
Nu ştiu ce să spun, căci n-am urmărit numărătoarea, dar cum şefei Camerei i-au ieşit mai multe voturi decât cele exprimate, aş zice că nu a luat, a dat. De când a devenit datul, furt?
Când Adrian Năstase a încurajat naţiunea să-i numere ouăle, ce a dovedit numărătoarea? Premierul a luat sau a dat? Dacă a luat, de la cine