Vânzările de bijuterii din aur şi pietre preţioase şi semipreţioase au scăzut în România cu 50% în ultimul an şi jumătate, la aproximativ 9,7 tone pe an, din care o treime reprezintă piaţa neagră, reiese din datele federaţiei de profil.
"Înainte de a intra în criză, acum un an, un an şi jumătate, se vindeau şi se cumpărau 15 tone de bijuterii de aur şi pietre preţioase şi semipreţioase, la care se adăugau circa 45 de tone de bijuterii din argint. Acum piaţa a scăzut cu 50%", a declarat preşedintele executiv al Federaţiei Metalelor şi Pietrelor Preţioase şi Semipreţioase Diamond-Gold (FMPPS-DG), Mihail Pacioianu. El a arătat ieri că acestea reprezintă tranzacţiile realizate prin intermediul celor peste 7.000 de firme autorizate să desfăşoare activităţi cu metale şi pietre preţioase şi semipreţioase şi nu includ vânzările "cu sacoşa" de bijuterii aduse din Turcia sau alte ţări.
"Pe lângă vânzările firmelor autorizate estimările noastre arată că încă 30% din total reprezintă tranzacţii pe piaţa neagră, ceea ce creează concurenţă neloială. În perioada 1989-2000 a existat un vid legislativ în domeniul comerţului cu astfel de produse, astfel că piaţa neagră ajungea la 80% din vânzări, dar în 2000 a fost adoptat un act normativ, iar de atunci piaţa neagră s-a redus la 30%", a explicat Pacioianu.
Pe plan mondial, preţul aurului a crescut puternic în ultimul an, aurul fiind considerat un instrument de economisire valabil în faţa volatilităţii monedelor. Preţul aurului era ieri pe pieţele internaţionale 1.330 de dolari uncia.
FMPPS-DG cuprinde 14 patronate, care totalizează 90% din cele peste 7.000 de societăţi autorizate în care lucrează circa 100.000 de angajaţi.
Vânzările de bijuterii din aur şi pietre preţioase şi semipreţioase au scăzut în România cu 50% în ultimul an şi jumătate, la aproximativ 9,7 tone pe an, din care o treime reprezi