Sunatoarea este o planta erbacee, perena, cu tulpina dreapta, usor lemnoasa in partea de jos, cu frunze dispuse opus si florile mici, galben-portocaliu, grupate in varful tulpinii. Fructul este o capsula ovala.

Planta care infloreste la margine de drum si paduri, pe dealuri si campii, din iulie pana in septembrie, in limbaj popular se mai numeste crucea voinicului, drobisor, hamei de pamant, lemnie, inchegatoare, osul-iepurelui, pojar, pojarnita, sburatoare, sovarvarita.

Virtutile terapeutice ale sunatoarei sunt cunoscute inca din cele mai vechi timpuri, principiul activ cel mai important fiind o substanta de culoare brun-roscata numita hipericina care se observa usor datorita culorii pe care o capata ceaiul sau uleiul de sunatoare.

Sunatoarea - tratament in depresiile moderate

Un studiu comparativ realizat de oamenii de stiinta din Germania releva faptul ca sunatoarea este la fel de eficienta in tratarea depresiei moderate ca si tratamentul medicamentos care se recomanda in aceasta stare.

Persoanele care au acceptat tratamentul cu aceasta planta au declarat ulterior ca au simtit o ameliorare a simptomelor caracteristice si o imbunatatire generala a starii mentale.

Tratamentul depresiei moderate cu sunatoare - ceai, pulbere, ulei - nu are efecte secundare, ceea ce nu se poate spune despre antidepresivale de sinteza, iar pretul terapiei naturala este mult mai mic.

Infuzia de sunatoare

Peste o lingurita sau plic de planta, se toarna 200 de ml de apa clocotita, se lasa la infuzat cateva minute dupa care se filtreaza si se bea cald, inghititura cu inghititura.

Infuzia de sunatoare se recomanda persoanelor care sufera de gastrita dar si celor care sufera de insomnii. O ceasca de ceai de sunatoare, putin indulcita cu zahar si miere, in amestec, si aromata cu cateva pic