Darwin n-a taiat nodul gordian, in ceea ce priveste originea omului. Dimpotriva, a pus bazele unei platforme de discutii care, inca si azi, sunt departe de a fi terminate. Daca teologii au o singura teorie, cea creationista, restul lumii are mai multe, in baza principiului "cate capete, atatea pareri".

O fosila in varsta de 4.400.000 ani

Cea mai convingatoare parere pare a fi un concept modern, confirmat cu argumente minutios studiate de catre profesorul C. Owen Lovejoy din cadrul Universitatii de Stat Kent, potrivit caruia oamenii nu au evoluat din creaturi asemanatoare maimutelor, ci mai degraba oamenii si maimutele au un stramos comun, de la care au evoluat separat, in directii diferite.

La randul sau, profesorul Tim White, directorul Centrului de Cercetare in Evolutia Umana din cadrul Universitatii California, in Berkeley, sustine ca omul si cimpanzeul au un stramos comun, care a trait in urma cu circa 6-7 milioane de ani, dar ne-a lasat vestigii putine, respectiv nu detinem fosile concludente, pentru a fi cercetate.

Cea mai veche fosila e de acum circa 4,4 milioane de ani si apartine unei fiinte de sex feminin, cu inaltimea de 1,21 m si greutatea estimata la 40 kg, care a trait in Etiopia.

Locatia coincide cu ideea, acreditata in randul specialistilor, ca evolutia speciei umane incepe in Africa. Cu toate acestea, descoperirile din ultimele decenii tind sa sustina ca ori evolutia a inceput din mai multe directii simultan, ori migratia din Africa a demarat de foarte timpuriu.

Suntem cu totii africani?

Ideea este sustinuta insistent de profesorul David Lordkipanidze, directorul Muzeului National al Georgiei, dupa ce s-au descoperit, in apropierea capitalei georgiene Tbilisi, cinci cranii stravechi, din care cel putin unul avea 1.5 milioane ani.

Unele cercetari privind lume